13 septembrie 2009
- 161 de ani de la Bătălia din Dealul Spirii-
- 161 de ani de la Bătălia din Dealul Spirii-
Ziua de 13 septembrie 1848, unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale pompierilor, a consacrat pentru totdeauna virtuţile patriotice ale pompierilor militari. Aniversarea „Zilei Pompierilor din România” la 13 septembrie, oferă deosebitul prilej de a readuce în memorie faptele eroice ale bravilor ostaşi pompieri, care, în anul 1848, au intrat pentru totdeauna în „cartea de aur a eroilor neamului” şi au înscris astfel, cu propriul sânge, o memorabilă pagină de eroism şi glorie militară.
În acea dimineaţă, compania de pompieri ce număra un efectiv de cca. 160 de ostaşi, condusă de cpt. Pavel Zăgănescu, a primit ordinul de a se îndrepta către cazarma infanteriei din Dealul Spirii, unde, alături de alte unităţi militare române, trebuia să primească noile steaguri şi să dea „cuvenitele onoruri” trupelor otomane sosite în Bucureşti, pentru a înăbuşi revoluţia şi a restabili ordinea.
Întâlnirea celor două corpuri militare, a avut loc lângă cazarma militară din Dealul Spirii, cele două coloane de turci, (de cca. 5000 soldaţi) şi pompieri români, întrepătrunzându-se în traseu. Pe timpul deplasării, au avut loc ciocniri între turci şi pompierii români, ele accentuându-se în apropierea porţii cazărmii. La un moment dat, Kerim paşa – conducătorul coloanei otomane - a dat ordin să intre în acţiune artileria, fapt ce a determinat ostaşii români, să se arunce asupra tunurilor, să captureze două dintre acestea şi să semene spaimă printre turci.
Deşi pompierilor li s-au alăturat şi alţi ostaşi din cazarmă, terminarea muniţiei, dar şi numărul copleşitor al otomanilor, au făcut ca bătălia să se termine într-o baie de sânge, cu înfrângerea ostaşilor români, care, o parte a pătruns în cazarmă, iar altă parte, s-a retras în dezordine.
Chiar dacă au trecut 161 de ani, această zi a rămas vie în memoria românilor, iar noi pompierii suntem mândri de eroismul înaintaşilor noştri şi, alături de întreaga naţiune, celebrăm în fiecare an, curajul şi eroismul ostaşilor pompieri.
Astfel, Guvernul Provizoriu, la 13 iulie, prin Decretul nr. 245, a dispus „fiindcă compania de pompieri, în tot cursul timpului acestuia din urmă s-a purtat cu toată onoarea cuvenită (….) decretă ca spre încurajarea acestei companii, ca să-şi îndeplinească datoriile cu acelaşi zel, să i se dea gratificaţie, domnilor ofiţeri leafa pe două luni, gradaţilor de jos pe patru luni şi sublocotenentului Brăcăşanu (Dincă Bălşan) tot patru luni”.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a cinstit permanent eroica bătălie şi s-a preocupat de soarta pompierilor, recompensând atât pe supravieţuitori, cât şi pe urmaşii luptătorilor din Dealul Spirii. Prin Legea din 21 mai 1860, s-a hotărât să se acorde ostaşilor de orice grad care participaseră la această luptă, medalia comemorativă cu panglică tricoloră „Pro virtute militari” – prima medalie cu caracter militar. Totodată, s-a acordat câte o pensie pe toată viaţa ostaşilor români participanţi la lupta din Dealul Spirii.
Prin Decretul nr. 2067 din 1878, regele Carol I acorda dreptul de a purta medalia Virtutea militară ostaşilor, care au luat parte la lupta contra armatei otomane în ziua de 13 septembrie 1848.
La 13 septembrie 1901, pe locul unde pompierii militari şi-au vărsat sângele pentru libertatea ţării, a fost dezvelit Monumentul eroilor pompieri. Pe soclul acestuia stă scris „LUPTĂTORILOR DE LA 13 SEPTEMBRIE 1848 – POPORUL ROMÂN RECUNOSCĂTOR” .
La 13 septembrie 1901, pe locul unde pompierii militari şi-au vărsat sângele pentru libertatea ţării, a fost dezvelit Monumentul eroilor pompieri. Pe soclul acestuia stă scris „LUPTĂTORILOR DE LA 13 SEPTEMBRIE 1848 – POPORUL ROMÂN RECUNOSCĂTOR” .
Mândria noastră, a pompierilor militari mehedinţeni, rezidă şi din participarea la marele eveniment eroic a 6 pompieri şi 12 ostaşi mehedinţeni, care au făcut parte din Roata de pompieri de la Bucureşti, respectiv din Regimentele I, II şi III infanterie.
Înscrisă în cartea tradiţiilor de luptă ale poporului român, ca pagină nepieritoare de glorie şi patriotism, ziua de "13 Septembrie" ne prilejuieşte evocarea bărbăţiei şi cutezanţei cu care pompierii militari din Bucureşti, alături de masele populare, împreună cu ostaşii Regimentului nr. 3 Infanterie, au apărat cauza Revoluţiei de la 1848, dovedind astfel lumii întregi că pe meleagurile noastre străbune, arde mereu flacăra vie a dorinţei şi voinţei întregului popor de a-şi apăra şi păstra neatârnată fiinţa naţională, de a trai şi munci într-o ţară liberă şi independentă.
Acestor eroi, li se adaugă alţii, care de-a lungul celor 161 de ani, au dat dovadă de acelaşi curaj şi devotament, plătind cu viaţa lor apărarea semenilor şi a bunurilor acestora în bătălia cu flăcările.
Astfel, în această zi de glorie şi aducere aminte, nu-i putem uita pe pompierii militari căzuţi la datorie în bătăliile inegale purtate cu flăcările, la Teleajen, Mihăileşti, Bucureşti, Cernavodă, Hunedoara, numărul lor fiind comparabil cu militarii români căzuţi în teatrele de operaţiuni militare din Irak şi Afganistan.
Astfel, în această zi de glorie şi aducere aminte, nu-i putem uita pe pompierii militari căzuţi la datorie în bătăliile inegale purtate cu flăcările, la Teleajen, Mihăileşti, Bucureşti, Cernavodă, Hunedoara, numărul lor fiind comparabil cu militarii români căzuţi în teatrele de operaţiuni militare din Irak şi Afganistan.
La 161 de ani de la Bătălia de pe Dealul Spirii, ziua de 13 septembrie rămâne o zi deosebită pentru pompieri, un reper pentru generaţiile prezente şi viitoare.
